Unde au votat tinerii de două ori mai mult ca media națională
Cunoaștem deja harta participării la vot în Turul 1 din Alegerile Prezidențiale 2025. Dumincă, 4 mai, s-au prezentat la urne 8.598.611 de alegători în România, adică 47.8% din totalul celor cu drept de vot.
Știm, din aceeași sursă – Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) – cum arată participarea la vot pe categorii de vârstă, gen și după mediu (urban/rural).
După cum remarca sociologul Mircea Comșa, AEP nu prezintă datele demografice ale alegătorilor înscriși în Registrul electoral, ci doar “profilul” celor care s-au prezentat efectiv la vot.
Domnia sa estimează rata de prezență la vot în funcție de vârstă – a nu se confunda cu structura votanților în funcție de vârstă.
Mai exact, acest indicator arată ce procent din – să zicem – toți tinerii din categoria 18-24 de ani se prezintă la vot (din aceeași categorie de vârstă). Ușor diferit de procentul votanților din categoria 18-24 de ani din totalul celor care au votat, și, cu siguranță mai util pentru a înțelege gradul de interes în procesul electoral.
Duc ideea un pas mai departe, curios de a vedea cum s-a distribuit pe județe rata de participare pe categorii de vârstă.
Menționez că cele mai recente date demografice ale INSEE sunt din anul 2023 și că ele nu surprind eventualele plecări din țară. Pentru “construirea” populațiilor pe grupele de vârstă după care s-a raportat prezența la vot (18-24, 25-34, 35-44, 45-64, 65+ ani) am utilizat datele despre populația rezidentă, așa cum sunt ele disponibile pe TEMPO Online.
Rezultatul acestor vizualizări arată o participare remarcabilă la vot a persoanelor tinere (18-24 ani, respectiv 25-34 ani) din județul Cluj. Atenție: nu spun neapărat a clujenilor, ci a persoanelor care – în ziua votului – au votat la o circumpscripție din acest județ.
Pe segmentul 18-24 de ani, Clujul a avut o prezență de 81% (din totalul tinerilor rezidenți ai județului)! Media pe țară a fost 42.8%.
La categoria de vârstă 25-34 de ani, prezența a fost de 64.8%, întrecută doar de București, cu 69.2%.
Tot peste medie (56%) găsim județul Cluj la alegătorii între 35-44 de ani - 61.1%. Aici au existat câteva județe ceva mai “harnice” - Prahova, Sibiu, Constanța, Hunedoara, Brașov, București, Argeș, Giurgiu - fruntaș cu 65.4%.
La categoria de vârstă 45-65 Clujul s-a situat cu mai puțin de două puncte procentuale peste medie - 61.6% față de 60.4%. Pe acest segment câștigător a fost județul Mehedinți, cu o participare de 67.3%.
În fine, doar în ceea ce privește populația peste 65 de ani Clujul a ieșit la vot foarte puțin sub media pe țară - 47% versus 47.7%. Ca și pe segmentul precendet, tot Mehedințiul a fost cea mai activ, cu 53% participare la vot.
Ar fi măgulitor să credem – mai ales la segmentul celor mai tineri alegători (18-24 de ani) – că rezidenții județului Cluj au dovedit o implicare dublă față de media națională!
La Alegerile Prezidențiale, votul este permis oriunde în țară, pe liste suplimentare (spre deosebire de Locale, unde se votează doar în județul de domiciliu). Așa încât, explicația cea mai plauzibilă pentru remarcabila prezență la vot a tinerilor e dată probabil de specificul universitar al orașului Cluj-Napoca.
De altfel, această tendință de participare ridicată la vot a tinerilor e vizibilă și în alte centre universitare – Timișoara, București.
Participarea la vot pe grupe de vârstă – indicatori statistici
În fine, iată și comparația între categoriile de vârstă, din care se vede că cei mai implicați alegători au fost cei din intervalul 35-64 de ani.
Cea mai slabă participare la vot e cea la populația de peste 65 de ani – puțin sub 50%. Tinerii sunt ceva mai implicați – 51.31%.
De unde se vede că rata de prezență la vot în funcție de vârstă nu e același lucru cu structura votanților în funcție de vârstă (mai jos captura de ecran cu numărul votanților pe categorii de vârstă, așa cum a fost ea prezentată pe roaep.ro).
Vizualizările din acest articol sunt disponibile și aici.
Mulțumesc că ai ajuns până la finalul acestui articol – sper ca datele și perspectivele prezentate să fi fost utile pentru a înțelege mai bine cum (și cine) a votat în România.
Dacă ți-a plăcut, dă mai departe.